- Putere de vârf (kWp)
- Puterea nominală însumată a panourilor în condiții ideale: de exemplu, 20 de panouri de 500 W fac 10 kWp. În realitate, stația aproape niciodată nu dă puterea de vârf — o împiedică norii, căldura, unghiul soarelui. Compară ofertele după kWp și marca invertorului, nu doar după prețul final. Cum găsești un instalator de panouri solare în Moldova →
- kWh (kilowatt-oră)
- Unitatea de energie, aceeași de pe factura la curent. Puterea arată cât dă stația într-un moment, iar kWh — cât a produs într-o zi, o lună sau un an. Cât va produce stația la tine e mai bine să-ți arate instalatorul printr-un calcul, nu din ochi.
- Panou solar (modul fotovoltaic)
- Modul plat din celule fotovoltaice care transformă lumina în curent continuu. Acum se montează mai ales panouri monocristaline de 400–600 W. Contează puterea, garanția producătorului și cât pierde panoul din putere în timp — scrie în fișa tehnică.
- Invertor on-grid (de rețea)
- Transformă curentul continuu al panourilor în 230 V obișnuiți și lucrează împreună cu rețeaua. E varianta cea mai simplă și mai ieftină. Când se oprește curentul din rețea, se oprește și el — e o cerință de siguranță, așa că la o pană de curent nu te ajută.
- Invertor hibrid
- Lucrează și cu rețeaua, și cu bateriile: ziua alimentează casa și încarcă bateria, iar la pană de curent trece pe ea. E mai scump decât cel de rețea, dar îți dă rezervă la deconectări. Contează câtă putere dă în regim de rezervă.
- Sistem autonom (off-grid)
- Stație fără legătură la rețea: panouri, controler, baterii și invertor. Se pune acolo unde rețea nu există sau racordarea e foarte scumpă — la vile, stupine, terenuri izolate. Capacitatea bateriilor se alege cu rezervă pentru zilele înnorate.
- Baterie LiFePO4
- Baterie litiu-fier-fosfat — acum cel mai răspândit tip pentru stațiile de casă. Rezistă la multe cicluri de încărcare, e mai sigură decât alte baterii cu litiu și nu suferă la descărcarea profundă cum suferă cele cu plumb. Capacitatea se dă în kWh: 5 kWh ajung pentru frigider, lumină, router și centrală câteva ore de pană.
- Controler de încărcare (MPPT, PWM)
- Gestionează încărcarea bateriilor de la panouri în sistemele autonome. MPPT e mai eficient și merge cu panouri puternice, PWM e mai ieftin și se potrivește doar sistemelor foarte mici. Invertoarele hibride au de obicei controlerul integrat.
- Orientarea și înclinarea acoperișului
- În Moldova, cea mai bună producție o au panourile orientate spre sud, la o înclinare de aproximativ 30–35°. Pantele est-vest merg și ele, producția se împarte pe dimineață și seară. Umbra unui copac, a unui coș sau a casei vecine pe o parte din panouri scade vizibil producția întregului șir — arată-i instalatorului acoperișul la ore diferite.
- Coș de fum
- Tubul prin care fumul pleacă din sobă, șemineu sau centrală. Pentru combustibil solid e nevoie de un coș izolat din inox („sandwich”) sau ceramică, cu diametrul și înălțimea corecte deasupra acoperișului. Un coș greșit e o cauză frecventă de fum în cameră și de condens. Sobar în Chișinău și raioane: cum îl găsești și cât costă →
- Tiraj
- Forța cu care coșul trage fumul și aduce aer în focar. Tirajul slab înseamnă fum în cameră, ardere proastă și funingine. Depinde de înălțimea și diametrul coșului, de izolație, de vânt și de cât e de curat. Curățarea coșului înainte de sezon e un obicei obligatoriu.
- Sobă cu ardere lungă
- Sobă sau centrală în care lemnele ard mocnit, cu aer limitat, așa că o încărcare ține multe ore. E comodă pentru o casă în care ziua nu e nimeni. Cere lemne uscate: cele ude lasă mult gudron în coș.
- Șemineu deschis și închis
- Cel deschis are foc viu, fără sticlă: arată frumos, dar mare parte din căldură pleacă pe coș. Cel închis are focarul în spatele unui geam termorezistent: încălzește mult mai bine, e mai sigur și consumă mai puține lemne. Pentru încălzirea reală a casei se pune aproape mereu unul închis.
- Metru ster și metru cub de lemne
- Metrul ster înseamnă lemne stivuite ordonat într-un volum de 1×1×1 m, cu tot cu golurile dintre ele. Metrul cub vrac — aceleași lemne aruncate în benă cum se nimerește: lemn efectiv e vizibil mai puțin. Întreabă în ce se vinde și verifică dimensiunile benei. Orientativ — de la 1000–1600 de lei pe ster de salcâm sau stejar tăiat, prețul depinde de sezon și de zonă. Unde cumperi lemne și combustibil în Moldova →
- Umiditatea lemnelor
- Lemnele proaspăt tăiate conțin multă apă, iar o parte din căldură se duce pe evaporarea ei. Ard bine lemnele cu umiditate de până la 20%: de obicei crăpate și uscate sub șopron cel puțin un sezon. Lemnul uscat sună clar la lovire, e mai ușor și are crăpături la capete; un umidometru costă puțin.
- Esențe tari și esențe moi
- Salcâmul, stejarul, carpenul și frasinul sunt dense, ard mult și dau multă căldură. Plopul, salcia, pinul ard repede. În Moldova la vânzare sunt mai des salcâmul și stejarul, iar pomii fructiferi din livezi sunt și ei un combustibil bun.
- Peleți
- Granule din rumeguș presat, cu diametrul de 6–8 mm. Intră automat în centrală dintr-un buncăr, ard uniform și lasă puțină cenușă. E nevoie de o centrală sau un arzător special pe peleți. Se vând în saci de 15 kg sau big-bag, orientativ de la 4–6 lei pe kg.
- Brichete
- Bucăți presate din rumeguș sau coji de floarea-soarelui. Sunt uscate și dense, se depozitează ușor și ard mai mult decât lemnele de același volum. Merg în sobe obișnuite și centrale pe combustibil solid. Brichetele din coji lasă mai multă cenușă.
- Cărbune
- Dă multă căldură și arde mult, dar cere o sobă sau o centrală făcută pentru cărbune și tiraj bun. Lasă mai multă cenușă și funingine decât lemnele. Nu se arde cărbune într-un șemineu sau o sobă gândită doar pentru lemne — focarul se poate deteriora.
